Îmi place să-mi păstrez amintirile. Acest articol este scris în 2013 și reprezintă o amintire pe care vreau să o păstrez aici.
Painea, cea de toate zilele, este un aliment preferat de noi toti. Daca am invatat sa alegem painea sanatoasa, este necesar sa invatam si ce este bine sa punem pe ea sau mai simplu, ce este bine sa NU punem pe ea.
Cu mici exceptii, intotdeauna am fost atrasa de ceea se numeste healthy food. Strambam cleios la feliile de margarina garnisite cu mezel sau branza de la micul dejun. Aceeasi senzatie aveam si fata de cremele tartinabile (mica exceptie fiind branza topita). Slava cerului ca moda a tinut in casa doar un sezon.
E buna margarina pe paine?
In Romania consumul de margarina a cunoscut fluctuatii semnificante dupa anii 1990, cand au fost facute importuri masive. Flamand dupa „produse din afara”, romanul a renuntat la unt in favoarea margarinei.
Ganditi-va ca inainte de 1989 untul detinea 90% din piata, in perioada 1990-1994 margarina a urcat la 70%. Astazi, margarina se gaseste pe rafturile tuturor hipermaketurilor (piata principala de produse alimentare), sub diverse denumiri si arome.
Margarina nu este altceva decat o emulsie de apa in ulei, stabilizata prin adaos de emulgatori si transformata prin hidrogenare intr-o crema tartinabila. Aceasta contine grasimi saturate, grasimi ce afecteaza organismul uman in primul rand prin cresterea colesterolului rau (apare in analizele medicale sub denumirea de LDL) si scaderea nivelului colesterolului bun (HDL).
Totodata, prin procesul de hidrogenare se distrug acizii grasi esentiali (omega 3, omega 6, omega 9) indispenabili corpului uman.
Poate ca v-ati saturat de predici legate de toxicitatea multor alimentelor industrializate, ca nimic din ceea ce poti gasi pe rafturile magazinelor nu mai este bun. Intr-adevar, dupa ce ani la rand ai consumat constant un aliment, este foarte greu sa renunti la el doar pentru ca iti spune cineva ca e toxic, devreme ce nu ai probleme de sanatate vizibile. Inteleg acest aspect, dar tin sa aflati ca margarinei ii lipseste o singura molecula pana a deveni plastic. Asa ca RENUNTATI LA MARGARINA!
Untul este mai sanatos ca margarina?
Intr-adevar si untul contine colesterol, dar acizii grasi existenti (butiric, lauric, etc) aduc beneficii importante asupra corpului uman. Iar daca am avea cu totii posibilitatea de a achizitiona untul produs in gospodariile taranesti (unde laptele nu a fost supus prelucrarii), ecuatia consumului de unt ar fi rezolvata.
Dar, majoritatea dintre noi, nu ne putem bucura de acest “lux”. Astfel, recomand sa fiti foarte atenti atunci cand alegeti untul deoarece pe piata gasiti produse ce contine grasimi hidrogenate sub de numirea de „crema UNT”.
Din paleta larga de sortimente existente, prefer untul de 65% produs de Covalact sau cel din lapte de capra (preferatul meu: cel produs de Novalact sub brandul Rupi). Tin sa precizez ca indiferent de producator, ar fi indicat ca untul sa fie consumat moderat, maximum 20 g/zi (untul contine grasimi saturate, iar valoarea nutritiva este de 717 kcal/100g).
O alternativa inteleapta ar fi si untul facut in casa din lapte de soia/migdale/caju sau o felie de paine prajita cu pasta de avocado (pune intr-un blender ½ fruct de avocado, ulei de masline, un praf de sare).
E sanatos sa ii dau copilului la mic dejun paine cu creme tartinabile?
Ma oripilez la vederea unei mame ce indeasa in gura copilul felii manjite cu margarina sau cu crema tartinabile (stiti voi, alea toate cu marar, ceapa sau castraveti) ce contin grasimi hidrogenate. In conditiile in care accesul la informatie este la indemana oricui, cum de exista astfel de practici in randul mamelor ?! E clar, e vorba de indolenta.
Cremele tartinabile ce contin grasimi hidrogenate nu trebuie sa existe in dieta noastra alimentara, sub niciun pretext. Mai ales in dieta unui copil! Sincera sa fiu nu stiu din ce motiv am manca crema aceea de ghete?!
Branza topita sau pateul sunt produse sanatoase?
Tot la capitolul crema de ghete este si pateul sau branza topita. Ambele produse nu le mai consum de peste 7 ani.
Imediat ce mi s-a explicat, la cursul de procesare alimente, fluxul tehnologic si implicit ingredientele, mi s-a parut de bun simt sa renunt la pasiunea mea nebuna fata de branza topita cu arome (aceea plina de fosfati si arome artificiale). Si m-am tinut de cuvant.
Ganditi-va ca pateul pe care-l gasiti in marile magazine nu are legatura cu denumirea si istoria produsului (o pasta din ficat de porc, rata, gasca sau pui), ci contine sorici, grasime de porc, MDM-uri, sare, amidon, polifosfati, multi E-uri.
In cazul in care motivatia unei vieti sanatoase nu a atins cote marete, luati-o pas cu pas: renuntati timp de 3-4 saptamani la pateu, creme tartinabile hidrogenate, branza topita.
Toate acestea contin potentiatori de aroma, unul dintre cei mai periculosi fiind mono-glutamatul de sodiu. Acesta nu face altceva decat sa va „minta” creierul ca ceea ce mancati este ceva foarte bun. Renuntand o perioada, dorinta de a consuma astfel de produse va scadea simtitor.